• Eu sunt printul din familia mea

    Ma numesc Marius Gabriel si am doi anisori si patru luni. Vreau sa va spun povestea unui print care se lupta cu unul din cei mai mari monstri ai timpurilor noastre: boala.

  • Duc povara unei boli..

    Am venit pe lume pe data 09.11.2009 ora 20:40, dupa o zi intreaga de chin, iar din primele ore am facut convulsii puternice. Din acea zi, viata a devenit o lupta continua pentru toti cei din jurul meu.

  • Dar speranta va exista mereu...

    Desi sunt mic, sunt un print puternic si i-am promis mamei mele ca pana la urma voi invinge monstrii si voi reusi sa tin capul ridicat, sa merg si sa ma joc. Totusi, mama este fericita numai sa ma vada zambind.

vineri, 28 decembrie 2012

ANUL VECHI CU IMPLINIRI ANUL NOU CU BUCURII

           Acum la sfarsit de an punem in balanta tot ce am realizat sau am esuat in 2012 , ce vise sau dorinte am reusit sa implinim noua sau celor dragi sau ce vise si dorinte au fost spulberate odata cu trecerea timpului .
         http://blogpiticul.wordpress.com/2012/12/28/lista-de-sfarsit-de-an/  
         Pe aceasta pagina veti gasi o mica lista cu 12 lucruri  care vi s-au intamplat in acest an . Este ceva interesant care va poate ajuta sa va puneti dorintele pentru anul ce va veni . In randurile de mai jos o vom completa si noi ( mami si micul print ) dar acum vreau sa va spun ceva despre Craciunul care tocmai a trecut . Ne-am distrat de minune iar pentru prima oara Marius Gabriel s-a bucurat de oraselul copiilor organizat in fiecare an de primaria Vaslui . Poate a mai crescut , poate a inceput sa inteleaga mai bine ce e in jurul lui nu stiu inca dar esential este ca s-a bucurat de aceste clipe petrecute cu toata familia in parc .
       Mos Craciun a venit vreo trei zile la rand iar Marius nu mai putea de bucurie vazand cadourile primite , chiar acum astept sa se trezeasca sa desfacem cadoul de la Mosul din Slobozia . Au fost 3 zile de sarbatoare , bucurie si veselie la noi in casa , mai ales ca sunt si bunicii langa noi . Singurul regret este ca tusa Mariana  a fost cu noi doar prin intermediul internetului .
       Iata in continuare lista nostra :
 
1. Cea mai mare bucurie din anul 2012rasul cristalin al copilului meu

2. Un moment de neuitat :  Marius a stat cateva clipe singur in fund

3. O dorință împlinită:  cumpararea pamantului pentru casa

4. Un vis (încă) neîmplinit: constructia casei

5. O tristețe: nu ma simt iubita si am uitat cum e sa iubesti

6. Un regret: nu impart bucuriile si tristetile cu sotul meu

7. Cea mai mare realizare din anul 2012: operatia lui Marius Gabriel

8. Un om pe care l-ai cunoscut și care te-a inspirat: Sunt multe persoane pe care le-am cunoscut in acest an dar as vrea sa mentionez o persoana a carui credinta in Dumnezeu si a carui bunatate m-au facut sa cred ca intradevar minunile si oamenii buni exista . Se numeste Adela iar in jurul ei nu gasesti decat bunatate si cuvinte frumoase

9. Un loc nou pe care l-ai descoperit și te-a fermecat: Casa Harului de la Varmaga

10. Un prieten drag care ți-a fost aproape:  Oana e singura prietena care e tot timpul acolo cand am nevoie de orice , chiar si doar pentru o vorba buna

11. Un cuvânt care descrie cel mai bine anul 2012 pentru tine: tristete

12. O amintire din acest an pe care o vei păstra mereu în gând: tabara la Varmaga din aprilie

       Pozele cu Marius Gabriel bucurandu-se de cadourile primite le gasiti pe pagina lui de facebook Pentru Marius Micul Print .
       Va multumim ca ati fost alaturi de noi in acest an si va asteptam cu noutati in noul an . Aceasta este urarea noastra pentru toti prietenii si cei care ne-au fost alaturi chiar si cu un simplu gand :

Treci peste ce-a fost, crede cu adevarat in tine. Anul Nou e o carte deschisa cu retetele succesului, alege ce ti se potriveste si porneste la drum cu incredere!
   
Continuarea..

sâmbătă, 1 decembrie 2012

GANDURI BUNE DE SARBATORI

       Când s-a născut Marius Gabriel , de fapt pe la şase luni când am aflat cat de grava este boala lui îmi tot repetam : " Cu ce am greşit Doamne de mă pedepsesti asa ? Ce rău am făcut si cui ? "
     În cei trei ani de zile de cand este micul meu prinţ pe acest pământ mi-am dat seama ca am greşit mult în gândire . Naşterea lui , chiar boala , nu este o pedeapsă ci poate chiar o binecuvântare . Am reuşit sa cunoaştem  o mulţime de oameni minunaţi , ne-am făcut prieteni în toate colţurile lumii si sa deosebesc prietenii adevăraţi de cei falsi . Dacă nu era Marius Gabriel reuşeam eu sau soţul meu sa cunoaştem aceste persoane?  Reuşeam sa vorbim cu persoane care nici nu ştiam ca exista sau ca au un suflet asa mare si care ştiu sa dăuriască bucurii ? Nu cred .
     În acesti trei ani am fost în toata tara si chiar si peste hotare . Am văzut locuri care poate alte persoane le vad doar la televizor .  Am ajuns unde nu am fi crezut vreodată si asta doar cu ajutorul vostru prieteni de peste tot . Voi aţi făcut posibil zambetul nostru si bucuria din sufletele noastre .
       Multe mămici cu copii fără probleme spun ca ele nu ar putea trece prin ce trec eu . Poate da , poate nu dar eu ştiu sigur ca Dumnezeu e mereu cu noi si de acesti copii speciali nu se pot îngriji decât nişte părinţi speciali .
      Boala lui Marius Gabriel m-a făcut sa vad o lume care nu credeam ca exista . Acum ştiu sigur ca exista iar noi facem parte din ea . Este plină de prieteni adevăraţi , de gânduri bune , de prinţi si prinţese care lupta cu monştrii si balurii tmpurilor noastre : BOALA, în diferitele ei forme .
          Sa nu va fie frica de acesti monştri căci împreuna vom reuşi sa-i învingem sau sa-i facem mai mici decat sunt acum . Vom reuşi prin ganduri bune , rugăciune , vorbe frumoase si ajutor reciproc . Nu disperaţi căci suntem împreuna si ne vom ajuta la nevoie iar Dumnezeu nu ne da mai mult decat putem duce . În cele mai disperate momente El e lânga noi asa ca nu-L uitaţi . El este cel mai important membru din familia noastră mare .
     Mulţumim ca sunteţi langa noi , ne dati speranţa , va rugaţi pentru noi si ne ajutaţi în lupta noastră .
              

               SEMNAT mami Diana , tati Marius si micul prinţ Marius Gabriel


Continuarea..

joi, 22 noiembrie 2012

UN NOU INCEPUT

          Cu ajutorul vostru , al tuturor , am reuşit sa ajungem pe data de 20 .11. 2012 la Chişinău pentru operaţia de miofibrotomie subcutanata .  Din septembrie de când am făcut programarea am tot fost stresată  : dacă nu fac rost de bani ,dacă se întâmplă ceva şi nu mai pot pleca sau fel de fel de gânduri . Dar Dumnezeu e tot timpul cu noi aşa ca în data de 19 noiembrie ne-am pornit la drum .
         Am plecat de acasă pe la 3:30 sau 4 iar într-o ora eram în vama unde am stat vreo doua ore .  La români nu aveau chef de munca iar la moldoveni trebuie sa plăteşti o grămadă de taxe , fiecare la câte un ghişeu .  Oricum pe la opt eram la clinica TERRAMED unde urma sa se facă operaţia .
           Marius cand s-a văzut într-un spital s-a apucat de smiorcait si nu îi convenea nimic . Am început sa-i explic ca nu stăm mult si o sa mergem repede la tati . A fost o prostie mare din partea mea pentru ca atunci cand am vrut sa-l pun la somn s-a pus pe un ţipat ca a trebuit sa stau vreo jumătate de ora cu el în picioare . Cred ca era ora 11 cand am reuşit sa-l adorm în braţe unde a dormit toata noaptea .  Aveau o chestie de învelit saltelele care foşneau de nu puteai sa te mişti deloc , deci nu am închis un ochi . La ora 6 toata lumea era trează .
            Pe la opt a venit doctorul Marcel Platon si am semnat acordul pentru operaţie , apoi împreuna cu doctorul rus a început sa-i examineze pe copii pentru operaţie . Marius a intrat primul , de la ora 10 pană la 10:15 iar la 10:30 deja era treaz . O jumătate de ora de stres dar prinţul meu este puternic si nu a creat deloc probleme .  Vreau sa spun ca am văzut un copil care a făcut frisoane cand si-a revenit din anestezie .
    Pe la 3:30 am plecat de la clinica  iar la 6:30 eram acasă . Ne-au dat drumul repede la vama ca l-au văzut pe Marius bandajat si si-au dat seama ca am fost la operaţie .  Când s-a văzut acasă micul meu prinţisor a început cu alintaturile .  Norocul nostru a fost ca doctorul ne-a spus ca putem sa-l ţinem în braţe , nu avem voie sa-l punem în fundulet sau sa-l ţinem la verticală pentru ca exista riscul sa facă hematom .
         Frica mea de cele doua săptămâni închisi în casa a trecut . Nu trebuie sa stea numai în pat , pot sa-l iau în braţe când îi dau mâncare si o avem pe tusa Mariana lânga noi . Marius este bine doar ca se alinta mult . Ieri s-a jucat cu telecomanda  adică a ţinut-o în mână si o ducea la gura .
        Chiar daca costa mult aceasta operaţie îşi merită banii . Cine nu ar vrea sa-si opereze copilul fără sa-l tina în gips iar a doua zi sa te poţi juca cu el normal , plus ca nu are decât câteva puncte ca si cum ar fi făcut mai multe injecţii .  Marius este destul de relaxat iar piciorul stâng care era foarte spastic si începuse sa se strâmbe către dreapta acum sta drept iar piciorul drept care era mai relaxat acum poate sa-l desfaca destul de mult . Aşteptam sa vedem mai multe rezultate după ce începem kinetoterapia .
     În concluzie operaţia a fost un succes total  .  Marius , micul prinţ , mami Diana si tati Marius va multumesc ca ati fost langa noi în aceste clipe si sperăm sa fim în continuare în gândurile si rugăciunile voastre cum si voi sunteţi si veţi fi mereu în gandurile si rugăciunile noastre .

Desenat în locurile unde îi face operaţia


Desenat si pe fata căci si acolo va fi operat

Dupa operaţie . Inca era sub efectul anesteziei



 
Se trezeste din anestezie
Continuarea..

vineri, 2 noiembrie 2012

BUBU

     Peste câteva zile , mai exact pe data de 9 . 11 . 2012  este sărbătoare mare la noi acasă . Micul prinţ împlineşte trei anisori . Cu vreo câteva zile în urma a fost promoţie la un ursulet povestitor pe nume BUBU si am zis sa îl cumpăr pentru Marius ca tot trebuia sa-i cumpăr ceva cadou . Aşa ca am făcut comanda si a ajuns a doua zi în timp ce Marius dormea .
         L-am trezit ca trebuia sa vină kinetoterapeuta sa-i facă exerciţiile si cum el e mofturos tot timpul si se alinta si plângea în timp ce făcea gimnastică îi dau drumul la ursulet zic poate a sta si el cuminte . Mare mi-a fost surpriza când Marius a tăcut instantaneu si se uita mirat la ursuletul Bubu . A mai stat cateva clipe si s-a uitat mirat apoi a început gângure în ideea ca îl certa pe Bubu căce vrea , sau cine e ?
       Mă bucur foarte mult ca i-am cumpărat această jucărie . Este foarte moale si are o voce asa de caldă ca asculti poveştile cu mare plăcere . Cel mai mult mă bucur ca Marius este foarte încântat si de câte ori îl punem pe Bubu sa spună câte o poveste gângure si Marius . Bubu ştie şase povesti  : Albă ca zăpada , Punguta cu doi bani , Degetica , Cei trei purcelusi , Scufita Roşie si Fata babei si fata mosului . 
      Marius asculta foarte mult Punguta cu doi bani iar cand aude " Cucurigu boieri mari , dati punguta cu doi bani " nu mai poate de veselie si amuzament . Acum am găsit soluţia , cand e supărat printisorul meu îl pun pe Bubu sa-i spună o poveste .

Nu îmi place gimnastica

La povesti cu noul prieten


Ascult foarte atent ce spune


Încerc si eu sa spun ceva


          
Continuarea..

sâmbătă, 27 octombrie 2012

CLIPE DE FERICIRE

          Când s-a născut Marius toată lumea care îl vedea spune ca ce bine seamănă cu tatăl lui iar eu comentam tot timpul că : "Să semene cu tatăl lui la figura și cu mine la caracter " . Acum cand Marius Gabriel are aproape trei anișori mă gandesc ca poate era mai bine sa semene cu tatăl lui la caracter . E agitat tot timpul , ca și mine . 
La desene animate

            În ultimul an am stat acasă , nu am mai mers prin spitale și asa am reuşit sa-l obișnuiesc cu un program de masa și somn , dar am văzut și foarte multe schimbări în comportamentul lui . De exemplu cum face acum , mă vede ca stau la calculator si se smiorcaie sa mă duc sa-l bag în seama . Dacă fac curat prin casa nu mai plânge . Nu trebuie sa stau degeaba , sau dacă stau un pic trebuie sa fie el în braţele mele .
         Sa nu înţelegeţi ca mă plâng , chiar deloc . Pot spune ca sunt una dintre cele mai fericite  mămici care îşi vede prințisorul cum începe sa crească , mai greu dar creşte . Sunt bucuroasă sa îl vad ca atunci cand îl pun în scăunel sa se uite la desene animate se agita si râde , sau când stăm amândoi în fata calculatorului el începe sa tragă de fata de masa si dacă îl cert si îi spun  : " vezi sa nu faci vreo prostie , poate dai jos ceva " el se uita la mine sa vadă dacă sunt serioasă si apoi începe sa râda .
         Când vine tati de la munca si nu l-a băgat un pic în seama se pune pe un plâns de zici ca cine ştie ce a păţit . După ce mănâncă tati un pic începe adevărată joacă si casa se umple de râsete si bucurie . Eu ziua mai am treaba dar tati sta numai lânga el .
          Pot spune ca sunt o mămică super fericită cand îmi vad băiatul ca vrea în braţe cand îi spun hai la mami , sau cand stăm toţi la masa el încearcă sa ia lingura si mă face toata de mâncare dacă nu sunt atentă sau multe , multe altele care nu pot sa le exprim în cuvinte .
           Sper ca după operaţia de la Chişinău sa ridice mâna mai bine sau sa facă lucruri noi . Pe moment mă bucur de râsul lui cristalin si de feluritele sunete pe care le scoate (de unele se amuza si el cand se aude ) .
      Am uitat sa va spun ca micului meu prinţisor nu îi place sa coloreze sau sa stea degeaba . El trebuie tot timpul învârtit , întors pe toate  părţile ca are energie si trebuie sa o consume într-un fel .




Stau cuminte si privesc


Joaca cu tati


Asa imi place


                                         Acest videoclip e pentru cei care vor sa mă audă razand cand ma gadila mami .
Continuarea..

vineri, 12 octombrie 2012

GANDURI

     Mama mea a avut o viaţa foarte grea lângă un om care nu a ştiut sa fie nici soţ si nici tata . Viaţa ei se poate rezuma în zicala " bătută , înşelată (era alt cuvânt dar nu îl pot folosi ) si cu banii luaţi " .  Tot timpul spunea ca dacă ar avea talent ar scrie un roman din povestea vieţii ei .
    După ce era bătută si cu ochii vineţi biata femeie trebuia sa meargă la serviciu pentru ca avea trei copii cărora trebuia sa le dea de mâncare . Ca sa nu observe colegele ochii invineţiţi se dădea cu un pic de fard sau un creion colorat si era ca nouă .  Între colegi mai povesteşti si îţi mai spui necazurile iar la un moment dat când povestea mama ca iar a bătut-o bărbatul una din colege îi spune : " Ce tot te plîngi ca vad ca eşti machiată , aranjată , înseamnă ca nu o duci asa rău ." Aceasta femeie avea bărbat care nu bea , nu fumează si vine la program acasă .
     Cam asta mi se întmplă si mie în ziua de azi si de asta am dat exemplu asta . Eu sunt o persoana care toata viaţa a purtat fuste scurte , bluze decoltate sau mulate pe corp .După ce am născut am ajuns pe la 75 kg si bine înţeles ca nu mai puteam sa port asa ceva , dar tot aveam rochii sau haine care mă avantajau un pic .  După ce am reuşit sa mai dau jos din kilograme am reânceput sa port haine pe care le aveam de cativa ani în casa .  Din acest motiv cineva care nu mă ştie prea bine îmi spune : " De ce te tot plângi ca ai nevoie de bani ca eşti tot timpul aranjata , cochetă , îmbrăcată la moda ."
     De atunci stau si mă gândesc dacă am un copil cu probleme si atâtea necazuri nu mai am voie sa fiu femeie ? Dacă eu simt nevoia sa-mi ascund tristeţea după o rochie elegantă sau o fustă care poate nici nu am cumpărat-o dar care sta bine pe mine .  Eu ar trebui sa explic la fiecare persoana care mă judeca ca multe haine sunt primite sau nu au costat mai mult de 20 lei . De ce ar trebui sa mă justific în fata cuiva .  Am dreptul sa fiu femeie , am dreptul sa mă simt frumoasă , sa mă machiez , sa fiu elegantă .
    Eu presupun ca orice femeie care isi ia o haină pe masura ei si o pereche de pantofi cu toc e elegantă . La centrul de recuperare am înâtlnit o doamna care după cum era îmbrăcată spuneai ca e directoare pe undeva dar din vorba în vorba sa aflu ca femeia trăieşte la tara si înainte de a veni acolo plecase de la muls vaca .
   Nu conteaza ca ai plecat de la coada vacii , nu conteaza ca ai mii de necazuri  FII FEMEIE , pentru tine , pentru soţul tău sau chiar pentru copilul tău cu dizabilităţi .
Continuarea..

marți, 25 septembrie 2012

SUS ... TOT MAI SUS

      Cam asa era melodia cântată de Moga şi care mie îmi place pentru ca întru-un fel îţi spune sa fii atent la copiii tai ca nu ştii cum si unde pot ajunge , trebuie doar voinţă . Marius-Gabriel este plin de voinţă dar problemele de sănătate nu-i dau voie sa facă ceea ce îşi doreşte .
      Micului meu prinţ i s-a mai oferit o şansa către vindecare prin operaţia de miofibrotomie subcutanata pe etape care se efectueaza de către doctori ruşi prin metoda profesorului Ulzibat la Chişinău . Marius este programat pentru operaţie în data de 20 noiembrie 2012 .
      Prin aceasta operaţie am putea rezolva mai multe probleme cum ar fi salivaţia abundenta , subluxatia de şold si sperăm sa îşi poată tine capul sau măcar sa îl putem pune în şezut fără frica ca îi putem provoca vreo ruptură .  Operaţia costa 1850 euro din care am plătit avans 100 euro deci trebuie sa mai dăm 1750 euro .   Aceasta suma de bani este singurul impediment în rezolvarea multor probleme de sănătate pentru Marius .   Facem apel către toate persoanele binevoitoare care ne pot ajuta sa strângem aceasta suma până în noiembrie .

scrisoarea de programare
      
    
Continuarea..

vineri, 21 septembrie 2012

SPERANTE


Am inceput sa citim
        În ultimul timp micul meu prinţisor a fost plimbat si am umblat la o grămada de doctori : pediatru , neurolog , radiolog , gastroenterolog si cam atat . Am fost asa agitaţi ca am uitat sa va mai povestim ce facem noi .  Sa începem cu gastroenterolog si pediatru : am făcut din nou analiza pentru intoleranta la gluten si de data asta ne-a ieşit ca nu ar mai avea si ar putea  manca de toate , dar doamna doctor pediatru a zis sa mai aşteptăm 6 luni sau sa repetăm analizele la o clinică mai scumpă .
       În gandul meu tot se repeta o întrebare : dacă prima oară s-a luat după analizele făcute la clinica X acum de ce nu le mai accepta , de ce trebuie sa merg sa dau nişte bani mai mulţi ? Oricum timp de o luna de zile îi dau mancare normal apoi merg si la clinica care vrea ea . Vreau sa fiu sigură 100% .
       La radiolog am mers sa repetăm radiografia pentru subluxatia de sold si spre bucuria noastră a rămas tot la acelaşi stadiu . De asta depinde controlul care îl vom face  la Galaţi cu doctorul PLATON la fundaţia IKON . Vrem sa ajungem la Chişinău pentru operaţia de miofibrotomie subcutanata .
       Am lăsat la urma ce era mai important controlul la neurolog sau interpretarea RMN-ului . Ori a fost modul în care l-a prezentat doamna doctor , ori speranta mea de mama dar nu mi s-a maii părut asa înfricoşător sau de nerezolvat .  Marius - GGabriel are afectata partea stingă a creierului în felul următor : porţiunea cu lichid este un pic mai mare în stinga decat în dreapta dar nu de speriat , un pic mai jos în cerebel are o porţiune lipsa care i-au afectat văzul , auzul si poate vorbirea dar asta nu înseamnă ca nu vede ci doar cu partea stangă vede si aude 25 % , în rest partea dreapta nu are nimic . Doamna doctor a spus ca ea sta mai ingrijorata deoarece acea bucăţică lipsa îi provoacă crizele de epilepsie dar cum Marius-Gabriel nu a mai făcut crize de la 6 luni înseamnă ca e foarte bine . Mai este linia care uneşte cele doua emisfere ale creierului care e mai mica la el decat normalul si asta tine de echilibru dar nu e inexistenta asa ca mai sunt sperante .
        Asa ca dacă scăpam de alintatura si ne punem serios pe treaba reuşim măcar sa mergem în patru si poate după vreo 15 ani de lucru sa mergem si în picioare . Eu am speranta si doamna doctor neurolog a zis ca îi place ca sunt optimista si nu mă sperii .                                                                                             
       Dacă nu sunt optimista si nu gandesc ca copilul meu după cativa ani , 15 sau 20 de ani va merge ce îmi mai rămane . Asa ca la lupta copii ca trebuie !!!
Nu ne place ca e apa rece


 
Continuarea..

duminică, 19 august 2012

POVESTI CU ZANE

          Asta am văzut eu astăzi în parcul Copou de la noi din Vaslui , si a fost asa de amuzant ! Au fost acolo Tandala si Păcală si au povestit păţăniilor lor de la moara si de la popă de acasă . Ştiţi ca Tandala i-a tăiat nasul popii ? Iar Păcală i-a păcălit pe draci sa îi dea făină si secară ca s-a dus cu sacii plini de cenuşă la moara .
         Am văzut-o si pe Albă ca Zăpada care m-a ţinut în braţe si s-a jucat cu mine ; era foarte frumoasă exact ca în poveste . A fost si o zana acolo dar era cam micuţa si nu prea a ştiut cum sa mă ia în braţe dar  pană la urma a reuşit .  Balaurul era asa de mare si fioros dar zana cea buna si Albă ca Zăpada nu i-au dat voie sa se apropie de mine ca sunt mic si  ma sperii .                                                                                 
       Mă uitam la copii cum dansau cu personajele din povesti si tare as fi vrut si eu acolo dar nu pot decît sa zambesc si sa am răbdare . Oricum eu am fost foarte bucuros ca am stat în braţele zanei si a Albei ca Zăpada care au spus ca sunt un copil foarte frumos .









       
Continuarea..

joi, 26 iulie 2012

NOI EXPERIENTE

        


Mă pregăteam sa jumulesc puiul

        De ceva timp mami si tati mă tot duc întru-un loc pe care nu l-am mai văzut dar îmi place ca are multe chestii noi . Nu ştiu ce sunt acelea dar scot sunete ciudate si amuzante , iar mie îmi place asa mult sa mă joc cu ele .  Tati si mami le tin si eu mă joc . Cand ajung acasă sunt asa obosit ca abia mai pot sa mănanc . Mami îmi tot povesteste ca aici o sa stăm noi candva , cand o sa avem bani si o sa-mi facă un parc numai pentru mine cu multe jucărele si cu mulţi copii care vor veni sa ne jucăm împreună .
        Acum mă supără tare o măsea care nu vrea sa iasă odată si sa mă lase sa dorm liniştit iar mama e asa supărată ca eu scancesc într-una si sunt mofturos , nu vreau papa , nu vreau lapte nici somn , nimic doar sa mă tina mami în braţe .

Ce mă enervează !!

    Ieri mi-a cumpărat mami ceva sa încerce sa facă gimnastică cum făcea domnul Victor la 1 Mai cu mine dar eu nu vreau ca mă tine de cap si nu îmi place . De ceva timp mami e supărată ca nu ne ajung banii pentru terapii si îmi trebuie si un carut nou , se gandeste  dacă ne programează operaţia de miofibrotomie în noiembrie de unde facem rost de 2000 euro si nu prea mai zambeste . A făcut un apel pe
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=173586&nm=AM-NEVOIE-DE-VOI dar pentru moment nimeni nu ne-a băgat în seama . Poate se gandeste cineva si la noi si ne susţine .




Dacă as întinde mana cum trebuie ce i-as face



ce gălăgie fac !!


După asa zi trebuie sa stau puţin


.
Continuarea..

sâmbătă, 7 iulie 2012

JOACA , BUCURIE , SPERANTA

   Vara aceasta am început sa experimentez ceva nou cu Marius , am început sa mergem în parc si sa ne jucăm langă ceilalţi copii . Ne dăm în invartitoare unde micul meu printisor rade si se bucura tot timpul apoi mergem la leagăn unde la început zambeste dar apoi sta si se uita probabil se întreabă de ce se mişcă asa .
   Oricum în ultimul timp am avut parte numai de bucurii din partea lui si pot spune ca a început sa înţeleagă cam tot ce e în jurul lui . Mănancă toata ziua dacă i-as da , înţelege dacă îl întreb ceva si încearcă sa răspundă cum poate . Dimineaţa cand ne trezim mami îl întreabă : " Vrei laptic? Sa îţi dea mama lapticul ? " iar el începe sa rada si sa dea din guritza cum fac copii mici cand le este foame sau pofta de ceva .
    Acum sta mult mai mult singur adică fără sa stea în braţe si fără sa plangă toata ziua . Asa pot si eu sa mai fac altceva , mancare ,curăţenie . Chiar si in carut sta cuminte cand mergem la plimbare sau cand ne oprim nu începe imediat sa plangă cum făcea înainte , pot vorbi liniştita cu o persoana fără sa-l iau din carut .
    A avut vreo doua zile care nu a dormit la pranz si nici noaptea , ne deranjează nişte masele care nu mai ies odată . Astazi  l-am dezbrăcat la pielea goală , fără scutec , si asa doarme de vreo doua ore .  Asa am înţeles care era problema . 
  E greu sa îţi vezi copilul ca vrea sa ridice mana dar nu poate sau cand îi spun sa ridice capul se chinuie si se enervează si începe sa tipe . Oare vreodată voi reuşi sa-l vad stand cu capul ridicat fără sa-l tin eu ? Voi ajunge sa-l vad stand în fund? Pentru moment trebuie sa mă bucur de tot ce poate face si sa am răbdare dar  cateodată răbdarea dispare si apare disperarea . Nu trebuie sa mă descurajez ci trebuie sa sper si sa am încredere în  Dumnezeu ca doar El le ştie pe toate . El ne da forţă de a merge mai departe si ştiu ca e tot timpul langă noi .

 





 
Continuarea..

luni, 25 iunie 2012

PRIMA SERBARE

        Săptămana trecută Marius Gabriel a participat la prima serbare de la gradinita . A fost cel mai cuminte copil , nu mă aşteptam sa stea asa cuminte si sa privească copii cu atata admiratie . A fost o experienţa nouă si pentru mami si tati căruia i-au dat lacrimile la un moment dat .Dumnezeu m-a ajutat sa dau de doamna Mihaela , o femeie excepţională care are atata dragoste de dăruit pentru toţi cei din jurul ei . Cu un ochi citea ce trebuiau sa spună copii si cu celălalt privea la Marius .
    Anul acesta nu am primit diplome pentru ca sunt prea mic dar imediat ce cresc sper sa spun si eu poezii si cantecele si sa primesc si diploma de merit .
     Prea multe nu pot exprima în cuvinte , las imaginile sa vorbeasca .
        


       








Continuarea..