• Eu sunt printul din familia mea

    Ma numesc Marius Gabriel si am doi anisori si patru luni. Vreau sa va spun povestea unui print care se lupta cu unul din cei mai mari monstri ai timpurilor noastre: boala.

  • Duc povara unei boli..

    Am venit pe lume pe data 09.11.2009 ora 20:40, dupa o zi intreaga de chin, iar din primele ore am facut convulsii puternice. Din acea zi, viata a devenit o lupta continua pentru toti cei din jurul meu.

  • Dar speranta va exista mereu...

    Desi sunt mic, sunt un print puternic si i-am promis mamei mele ca pana la urma voi invinge monstrii si voi reusi sa tin capul ridicat, sa merg si sa ma joc. Totusi, mama este fericita numai sa ma vada zambind.

sâmbătă, 27 octombrie 2012

CLIPE DE FERICIRE

          Când s-a născut Marius toată lumea care îl vedea spune ca ce bine seamănă cu tatăl lui iar eu comentam tot timpul că : "Să semene cu tatăl lui la figura și cu mine la caracter " . Acum cand Marius Gabriel are aproape trei anișori mă gandesc ca poate era mai bine sa semene cu tatăl lui la caracter . E agitat tot timpul , ca și mine . 
La desene animate

            În ultimul an am stat acasă , nu am mai mers prin spitale și asa am reuşit sa-l obișnuiesc cu un program de masa și somn , dar am văzut și foarte multe schimbări în comportamentul lui . De exemplu cum face acum , mă vede ca stau la calculator si se smiorcaie sa mă duc sa-l bag în seama . Dacă fac curat prin casa nu mai plânge . Nu trebuie sa stau degeaba , sau dacă stau un pic trebuie sa fie el în braţele mele .
         Sa nu înţelegeţi ca mă plâng , chiar deloc . Pot spune ca sunt una dintre cele mai fericite  mămici care îşi vede prințisorul cum începe sa crească , mai greu dar creşte . Sunt bucuroasă sa îl vad ca atunci cand îl pun în scăunel sa se uite la desene animate se agita si râde , sau când stăm amândoi în fata calculatorului el începe sa tragă de fata de masa si dacă îl cert si îi spun  : " vezi sa nu faci vreo prostie , poate dai jos ceva " el se uita la mine sa vadă dacă sunt serioasă si apoi începe sa râda .
         Când vine tati de la munca si nu l-a băgat un pic în seama se pune pe un plâns de zici ca cine ştie ce a păţit . După ce mănâncă tati un pic începe adevărată joacă si casa se umple de râsete si bucurie . Eu ziua mai am treaba dar tati sta numai lânga el .
          Pot spune ca sunt o mămică super fericită cand îmi vad băiatul ca vrea în braţe cand îi spun hai la mami , sau cand stăm toţi la masa el încearcă sa ia lingura si mă face toata de mâncare dacă nu sunt atentă sau multe , multe altele care nu pot sa le exprim în cuvinte .
           Sper ca după operaţia de la Chişinău sa ridice mâna mai bine sau sa facă lucruri noi . Pe moment mă bucur de râsul lui cristalin si de feluritele sunete pe care le scoate (de unele se amuza si el cand se aude ) .
      Am uitat sa va spun ca micului meu prinţisor nu îi place sa coloreze sau sa stea degeaba . El trebuie tot timpul învârtit , întors pe toate  părţile ca are energie si trebuie sa o consume într-un fel .




Stau cuminte si privesc


Joaca cu tati


Asa imi place


                                         Acest videoclip e pentru cei care vor sa mă audă razand cand ma gadila mami .
Continuarea..

vineri, 12 octombrie 2012

GANDURI

     Mama mea a avut o viaţa foarte grea lângă un om care nu a ştiut sa fie nici soţ si nici tata . Viaţa ei se poate rezuma în zicala " bătută , înşelată (era alt cuvânt dar nu îl pot folosi ) si cu banii luaţi " .  Tot timpul spunea ca dacă ar avea talent ar scrie un roman din povestea vieţii ei .
    După ce era bătută si cu ochii vineţi biata femeie trebuia sa meargă la serviciu pentru ca avea trei copii cărora trebuia sa le dea de mâncare . Ca sa nu observe colegele ochii invineţiţi se dădea cu un pic de fard sau un creion colorat si era ca nouă .  Între colegi mai povesteşti si îţi mai spui necazurile iar la un moment dat când povestea mama ca iar a bătut-o bărbatul una din colege îi spune : " Ce tot te plîngi ca vad ca eşti machiată , aranjată , înseamnă ca nu o duci asa rău ." Aceasta femeie avea bărbat care nu bea , nu fumează si vine la program acasă .
     Cam asta mi se întmplă si mie în ziua de azi si de asta am dat exemplu asta . Eu sunt o persoana care toata viaţa a purtat fuste scurte , bluze decoltate sau mulate pe corp .După ce am născut am ajuns pe la 75 kg si bine înţeles ca nu mai puteam sa port asa ceva , dar tot aveam rochii sau haine care mă avantajau un pic .  După ce am reuşit sa mai dau jos din kilograme am reânceput sa port haine pe care le aveam de cativa ani în casa .  Din acest motiv cineva care nu mă ştie prea bine îmi spune : " De ce te tot plângi ca ai nevoie de bani ca eşti tot timpul aranjata , cochetă , îmbrăcată la moda ."
     De atunci stau si mă gândesc dacă am un copil cu probleme si atâtea necazuri nu mai am voie sa fiu femeie ? Dacă eu simt nevoia sa-mi ascund tristeţea după o rochie elegantă sau o fustă care poate nici nu am cumpărat-o dar care sta bine pe mine .  Eu ar trebui sa explic la fiecare persoana care mă judeca ca multe haine sunt primite sau nu au costat mai mult de 20 lei . De ce ar trebui sa mă justific în fata cuiva .  Am dreptul sa fiu femeie , am dreptul sa mă simt frumoasă , sa mă machiez , sa fiu elegantă .
    Eu presupun ca orice femeie care isi ia o haină pe masura ei si o pereche de pantofi cu toc e elegantă . La centrul de recuperare am înâtlnit o doamna care după cum era îmbrăcată spuneai ca e directoare pe undeva dar din vorba în vorba sa aflu ca femeia trăieşte la tara si înainte de a veni acolo plecase de la muls vaca .
   Nu conteaza ca ai plecat de la coada vacii , nu conteaza ca ai mii de necazuri  FII FEMEIE , pentru tine , pentru soţul tău sau chiar pentru copilul tău cu dizabilităţi .
Continuarea..